Evangelische Kirchengemeinde A.B. Schäßburg

NR. 40 (1/2022)

BIBELWORT ZUM GELEIT
1. Könige 8,22 – 23.27 – 29
22. Salomo trat vor den Altar des HERRN angesichts der ganzen Gemeinde Israel und breitete seine Hände aus gen Himmel 23. und sprach: »HERR, Gott Israels, es ist kein Gott weder droben im Himmel noch unten auf Erden dir gleich, der du hältst den Bund und die Barmherzigkeit deinen Knechten, die vor dir wandeln von ganzem Herzen …  27. Sollte Gott wirklich auf Erden wohnen? Siehe, der Himmel und aller Himmel Himmel können dich nicht fassen – wie sollte es dann dies Haus tun, das ich gebaut habe? 28. Wende dich aber zum Gebet deines Knechts und zu seinem Flehen, HERR, mein Gott … 29. Lass deine Augen offen stehen über diesem Hause Nacht und Tag, über der Stätte, von der du gesagt hast: „Da soll mein Name sein.“«

III. Regi 8,22 – 23.27 – 29
22. Solomon a stat înaintea jertfelnicului Domnului, în fața întregii adunări a lui Israel, și și-a ridicat mâinile la cer și a zis: 23. »Doamne Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu asemenea ție, nici în cer sus, nici pe pământ jos; Tu păzești legământul și ai milă de robii Tăi care umblă cu toată inima lor înaintea Ta; ...  27. Oare adevărat să fie că Domnul va locui cu oamenii pe pământ? Cerul și cerul cerurilor nu Te încap, cu atât mai puțin acest templu pe care l-am zidit numelui Tău; 28. Însă caută la rugăciunea robului Tău și la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu! ... 29. Să-ți fie ochii Tăi deschiși ziua și noaptea la templul acesta, la acest loc, pentru care Tu ai zis: "Numele Meu va fi acolo".«

DANKSAGUNG
Es ist erfüllt mich mit großer Freude, dass im Blick auf die Einweihung der Klosterkirche am Samstag zwischen Christi Himmelfahrt und Exaudi, dem 28. Mai 2022, diese – nunmehr 40. Ausgabe des Schäßburger Gemeindebriefes erscheinen kann. Dem Anlass angemessen enthält diese Sonderausgabe einen einzigen, in rumänischer Sprache verfassten, Beitrag von der Leiterin dieses umfassenden Restaurierungs-projektes Frau Arch. Ing. Aurora Târşoagă und ihrem treuen Assistenten, Herrn Arch. Alexandru Ioan Spatariu. Der Beitrag dokumentiert in konzentrierter Form eine kurze Geschichte dieses Gotteshauses, beschreibt dann die vorgenommen Renovierungs- sowie Restaurierungsmaßnahmen und endet mit den Schlussfolgerungen der Architekten sowie einer Auflistung der Namen jener Fachleute, die am Projekt und an seiner Ausführung beteiligt waren. Die Evangelische Kirchengemeinde A. B. Schäßburg hat allen Anlass dankbar zu sein, dass es nochmals gelungen ist, dieses – nicht nur für uns als Gemeinde, sondern für das gesamte Stadtbild – wichtige Baudenkmahl einer fachgerechten Außenrestaurierung zu unterziehen und es somit den kommenden Generationen in einem hervorragenden baulichen Zustand zu überlassen. In Dankbarkeit gegenüber Gott und allen Beteiligten,
Stadtpfarrer Dr. Hans Bruno Fröhlich



Aurora TÂRȘOAGĂ, arhitect inginer             Alexandru Ioan SPATARIU, arhitect
Biserica Evanghelică, Biserica fostei Mânăstiri dominicane din Sighișoara, zisă Biserica Mânăstirii 
în prezent

SCURT ISTORIC ȘI ETAPE EVOLUTIVE ALE EDIFICIULUI


Detaliu – element de piatră de pe fațada de Vest (©AAHA Foto&Film 2021)

Biserica fostei Mănăstiri dominicane este amplasată în interiorul fortificațiilor medievale, în Orașul de Sus, în partea de nord est a platoului de la baza Dealului Școlii, în vecinătatea Turnului Fierarilor și a Turnului cu Ceas, cea mai importantă poartă de acces în oraș. Biserica domină actuala Piață a Muzeului, care este principalul spațiu pietonal al cetății medievale a Sighișoarei, unul din cele mai bine păstrate ansambluri urbane istorice de acest fel din Europa. 
De-a lungul istoriei, fosta Mânăstire și zona din jurul ei au suferit transformări majore, imaginea de astăzi a bisericii fiind rezultatul mai multor transformări. Pe baza cercetărilor s-au putut identifica șase etape de construire / transformare a bisericii. 

Fazele de construcție ale Bisericii fostei Mănăstiri dominicane
O parte a etapelor de evoluţie a bisericii fostei mănăstiri dominicane pot fi stabilite pe baza inscripţiilor din biserică, altele pe baza izvoarelor scrise păstrate, precum și cercetările arheologice efectuate în cetate de-a lungul timpului. În planul anexat sunt marcate toate etapele evolutive ale Mânăstirii dominicane, putându-se distinge elementele rămase la momentul acesta.



Plan de ansamblu - Etape în evoluția construcției (©Credo Design)


Legenda tunelului ce leagă biserica de Turnul Fierarilor
Exista presupunerea că între așezământul mănăstiresc și turnul vecin – turnul Fierarilor – a existat o legătură subterană realizată prin intermediul unui tunel a cărui existență este presupusă și de cercetările geotehnice recente. Una dintre planșele de analiză ale studiului geotehnic și geoelectric confirmă  legenda tunelului ce lega biserica de Turnul Fierarilor. Tradiția orală a conservat faptul că aici a existat un tunel de scăpare din încercuire. ”Tunelul ar fi pornit din sacristia bisericii spre exterior, spre turnul Fierarilor care are mai multe etaje, coborând până la nivelul de călcare din exteriorul cetății”. Cercetarea și descoperirea acestui tunel se va realiza în altă etapă.


Imagine geoelectrică comparativă SEV-PN pe aleea dintre altarul Bisericii și Turnul Fierarilor (©Mihai Mafteiu din Studiu Geotehnic și Geoelectric)


Arhitectura și componentele valoroase ale bisericii
Din punct de vedere spațial biserica este de tip hală cu trei nave și cor decroșat spre est. Spre vest biserica este lipsită de accente verticale (turnuri). Deasupra corului este ridicat un lanternou din tablă de factură barocă. Deși construcția este orientată pe direcție est-vest, axul corului prezintă o sensibilă deviere înspre nord (circa 3˚) fapt întâlnit frecvent în cazul construcțiilor religioase medievale, rezultate din suprapunerea unor faze diferite de edificare. 
La nivelul elementelor decorative și de limbaj arhitectural se regăsesc două stiluri dominante, aferente perioadelor principale de edificare a bisericii: 
- stilul gotic observabil în special la nivelul planimetriei bisericii, la șarpanta de lemn de deasupra navei și cel mai evident la ancadramentele ferestrelor înalte de pe laturile de Vest, Sud și Est ale bisericii;
- stilul baroc observabil în special la șarpanta corului, la elementele decorative din altar, ușile principale de acces în navă, portalul de acces de pe latura vestică, retablul, baldachinul și orga mare din interior. 
Se mai regăsesc și alte elemente punctuale specifice altor stiluri și perioade diferite cum ar fi ancadramentele interioare din piatră ale ușii de acces în sacristie și ușa laterală de acces în navă ce sunt de factură renascentistă sau ferestrele anexelor de pe latura de nord a bisericii ce au preluat un limbaj neogotic.
Elementele valoroase ale bisericii, pe care s-a concentrat efortul proiectului de consolidare, restaurare și conservare au fost:
- Componentele artistice din piatră, aflate la exterior, respectiv ancadramentele gotice ale ferestrelor, ancadramentele ușilor de acces în navă, acoperirile contraforților și a arcelor batante de pe latura sudică, iar în timpul execuției au fost descoperite nervurile ceramice ale unui fragment de boltă al fostului claustru mânăstiresc, pe fațada de nord.
- Panourile de vitraliu ale ferestrelor gotice care au fost foarte degradate și au necesitat completare și o revizuire majoră. Detalierea intervenției a fost menționată în jurnalul de șantier de specialitate;
- Zidăria și paramentul, afectate foarte mult de infiltrații și de efectul de îngheț dezgheț. Un aspect important al restaurării fațadei l-a constituit restaurarea și conservarea fragmentului de pictură murală rămas la partea superioară a fațadei sudice a navei. Pe fațada de nord s-a intervenit major cu tencuieli pe bază de ciment, stratul original fiind inexistent.
- Șarpanta istorică, conservată foarte bine, cea de deasupra navei fiind de factură gotică, iar cea de deasupra corului fiind de tip baroc. Protecția acestor elemente valoroase a presupus  realizarea unor lucrări suplimentare care să asigure protecția, conservarea și rezistența în timp a acestora. Aceste lucrări au presupus: eliminarea infiltrațiilor prin reparația învelitorii/ înlocuirea țiglei și a sistemului de colectare a apelor pluviale, hidroizolația, trotuarul de protecție și sistemul de tencuieli respirante de asanare, consolidarea și rețeserea zidăriei precum și aplicarea sistemelor integrate de protecție la incendiu.


STADIUL  FIZIC  AL  BISERICII  ÎNAINTE  DE  DEMARAREA  PROIECTULUI  DE  RESTAURARE

Biserica în anul 2017 se afla într-o stare avansată de degradare datorată în primul rând infiltrării apelor în interiorul zidăriei și componentelor artistice. Îmbătrânirea materialelor, efectul de îngheț dezgheț și intervențiile ulterioare cu materiale incompatibile au afectat iremediabil zone ample ale fațadei și zidăriei precum și șarpanta și învelitoarea, producând ca efect secundar atacuri biologice în elementele sensibile (lemnul șarpantei, solzii de țiglă) și expulzarea tencuielilor și zidăriei cele mai afectate. Din cauza umezelii din zidărie climatul interior nu mai era propice conservării componentelor artistice și favoriza igrasia spațiului cu afecte dăunătoare inclusiv asupra sănătății umane. S-au luat măsuri provizorii de decapare a tencuielii exterioare la partea inferioară a paramentului, pentru a reduce umezeala din ziduri însă această măsură, pe lângă faptul că era inestetică, permitea spălarea mortarului dintre blocurile de piatră sau cărămidă ale zidăriei și putea afecta structural biserica dacă această intervenție mai continua.
Ferestrele gotice au fost puternic afectate de trecerea timpului și îmbătrânirea materialelor, iar intervențiile de reparații realizate de-a lungul timpului au fragilizat și mai mult structura și au afectat iremediabil etanșeitatea acestora punând în pericol interiorul bisericii.
Zidăria, afectată puternic de infiltrații, avea fisuri structurale majore în zonele de intersecție a zidăriilor din diferite etape ale bisericii. Infiltrațiile anterioare din fosta fântână din dreptul sacristiei au determinat tasarea terenului și fisurarea până la baza fundației (aflată peste 5m adâncime) zidului acesteia. 



(©Credo Design 2017)


Beneficiarul (Parohia Evanghelică C.A. din Sighișoara) a încercat în perioada 2013 – 2014 obținerea de fonduri nerambursabile pentru lucrările de consolidare și restaurare ale bisericii, dar demersul nu a reușit. În anul 2017 a apelat la echipa noastră pentru a stabili măsurile urgente ce trebuiau întreprinse, bazându-se financiar strict pe economiile Parohiei și evident din sponsorizări. Principala solicitare ținea de refacerea/ restaurare vitraliilor, însă acestea nu se puteau realiza fără consolidare punctuală, fără refacerea parțială și restaurarea ancadramentelor din piatră, fără oprirea infiltrațiilor și a umezelii din zidărie.
În acest context, condiționați de buget, s-a stabilit să se realizeze doar lucrările urgente de restaurare și protecție la exterior, respectiv consolidarea și reparația zidăriei și tencuielilor exterioare, restaurarea picturii murale, restaurarea și completarea ancadramentelor de piatră și a capacelor de pe contraforți, restaurarea vitraliilor și montarea plaselor de protecție, reparația și înlocuirea parțială a  învelitorii (inițial) și consolidarea-conservarea șarpantei istorice, realizarea lucrărilor de instalații de protecție la incendiu, paratrăsnet și refacerea instalației electrice de la nivelul șarpantei.
Pentru conservarea în timp a zidăriei și climatului interior s-a ales soluția realizării sistemului integrat de tencuială respirantă de asanare hidroizolație și trotuar de protecție îngropat.

EVOLUȚIA ȘANTIERULUI
După etapele de cercetare, proiectare, avizare și autorizare a lucrărilor solicitate s-a început execuția cu montarea schelei, cercetarea paramentului, a decopertării parțiale a tencuielii exterioare pentru identificarea tuturor degradărilor zidăriei, urmate de lucrările la componentele principale ale bisericii:

Componentele de piatră
Primele elemente asupra cărora s-a intervenit au fost ancadramentele gotice din piatră. După demontarea plaselor de protecție, decopertarea atentă a zonei perimetrale a ancadramentelor și a panourilor vechi de sticlă s-a realizat o primă curățare mecanică și chimică a elementelor de piatră. S-au identificat deplasări ale pieselor din piatră de pe poziția originală, ca urmare fie a deplasărilor fundației, fie din cauza pierderii legăturilor (pene din lemn) dintre piesele de piatră, precum și lipsa unor elemente importante ale ancadramentelor din piatră. S-a continuat cu refacerea volumetrică, prin două procedee clasice:
- Taselare - completarea elementelor lipsă prin replicarea unora identice din piatră de textură și culoare apropiată;
- Chituire și completare cu piese din similipiatră - remodelarea elementului original prin adăugarea unui mortar special ce conține praf de piatră și pigmenți, astfel încât replicarea să fie cât mai exactă, foarte asemănătoare design-ului, texturii și a nuanței piesei originale. 
A fost nevoie de refacerea unor elemente decorative pentru care nu existau documente fotografice de arhivă. Pentru aceasta s-au făcut șabloane pe șantier și s-a mers cu modele realizate din aproape în aproape cu  artistul/restaurator pietrar până la găsirea formei și limbajului optim. Cele mai dificile elemente au fost menourile ferestrei din axul altarului și elementele florale ale portalului de vest ce au necesitat cercetarea elementelor și temelor folosite la biserici asemănătoare.


Detaliu – componente de piatră de pe fațada de Vest (©AAHA Rotofilm 2021)


Vitraliile
După demontarea ferestrelor și transportarea lor la atelierul restauratorului a început sarcina dificilă de recuperare a sticlelor originale ce se puteau refolosi. S-au tăiat sticle noi la dimensiunile celor originale dintr-o sticlă realizată manual care trebuia să aibe obligatoriu aceiași grosime de 2mm ca cea originală. Sticlele s-au montat într-o rețea nouă de plumb de profil H obținându-se panouri care să se potrivească perfect în ancadramentele de piatră restaurate. Zona menourilor a fost realizată cu sticlă rotundă de tip Butzen sau ”picior de pahar”. S-a ales varianta tipică de montaj pentru vitraliile realizate la catedralele din jumătatea de nord a Europei, respectiv montajul încastrat în ancadramentul de piatră și sigilat prin chituire – în acest caz s-a preferat un mortar hidraulic performant în locul mortarului de var amestecat cu păr de cal ce se folosește în mod tradițional, dar care nu are rezistență în timp și este dificil de procurat în sec XXI. Pentru a asigura planeitatea panourilor de vitraliu și rezistența lor în timp s-au adăugat câteva elemente noi la fiecare fereastră, respectiv armături orizontale și șuruburi de strângere turnate în alamă, precum și niște guri de ventilare din tablă de alamă perforată, iar la baza ferestrelor s-au montat niște șorțuri și jgheaburi realizate din tablă de plumb care să colecteze condensul ce se acumulează pe partea interioară a ferestrelor și care să-l evacueze în exterior. S-a păstrat ca martor la fereastra din axul altarului sticla ce poartă semnătura sticlarului din sec. al XIX-lea – ”Johan Schmidt”.


Detaliu – Ferestre cu vitralii de pe fațada de Sud (©AAHA Foto&Film 2021)


Fragmentul de pictură murală de pe fațada de sud
După un început anevoios, s-a realizat la finele ultimului an de execuție intervenția de consolidare, curățare și conservare a ultimelor straturi picturale rămase pe exteriorul bisericii. Această componentă era în foarte mare pericol de pierdere iremediabilă din cauza degradărilor determinate de infiltrația apelor pluviale de la cornișă și efectul de îngheț dezgheț ce a expulzat încontinuu finisajul tencuielii exterioare. 
Un alt pericol major l-a reprezentat starea precară a părții superioare a zidăriei cornișei, care, în multe locuri era susținută doar în jgheaburile de scurgere. Această intervenție- de desfacere a jgheaburilor pentru execuția/intervenția la șarpantă, a determinat prăbușirea unor părți de cornișă, situație ce a fost gestionată cu succes de antreprenor.


Detaliu – Fragment de pictură murală de pe fațada de Sud (©AAHA Foto&Film 2021)


Fragment de boltă descoperit pe latura de nord a Sacristiei, la decopertare fațada de nord
În urma desfacerii umpluturii din execuție zidăriei fisurate dintre axele 5, E și E` s-a descoperit un fragment de boltă aparținând uneia din încăperile ce delimitau pe latura sudică claustrul Mânăstirii dominicane și care au fost demolate în sec. al XIX-lea pentru a face loc construcției actualului sediu al Primăriei. 
Acest fragment de boltă este conservat și restaurat, cu lucrări specifice de consolidare punctuală în masa zidăriei de cărămidă. 



Extras – plan/imagine din ”Studiu istoric și arhitectural pentru fundamentarea restricțiilor și permisivităților privind lucrările de intervenție în vederea conservării…”, cu indicarea poziției fragmentului de bolta în cadrul fostei mânăstiri (©Credo Design 2020)


Șarpanta istorică
Cea mai importantă parte a intervenției de consolidare a fost cea a consolidării și restaurării șarpantei istorice de factură barocă peste navă și cea gotică peste cor. Aceste două șarpante s-au conservat în stare foarte bună, ca dovadă a tehnicii desăvârșite de execuție a meșterilor. S-au păstrat toate elementele originale ce prezentau marcaje de asamblare sau alte mărturii ale execuției inițiale.


Șarpanta istorică barocă – peste navă (©AAHA Foto&Film 2021)


Piesele degradate substanțial și care se aflau în sarcină s-au înlocuit cu unele noi de secțiune identică, iar îmbinarea s-a făcut prin metodologiile tradiționale în funcție de poziția în cadrul șarpantei a piesei ce se înlocuiește, astfel încât să se păstreze autenticitatea șarpantei istorice.



Detalii șarpantă  gotică – îmbinări din lemn (©AAHA Foto&Film 2021)


Învelitoarea
Inițial proiectul a prevăzut o înlocuire parțială a învelitorii, pe zonele grav afectate, cu rearanjarea și asigurarea întregii suprafețe a învelitorii. În timpul execuției, Beneficiarul a obținut o sponsorizare din partea societății sighişorene SICERAM (actualmente LEIER - BRIKSTONE) pentru înlocuirea integrală a învelitorii din solzi ceramici cu piese noi antichizate produse local chiar de susnumita firmă. 


Învelitoare peste navă – fațada de Sud 


Învelitoare lanternou (©AAHA Foto&Film 2021)


Țigla existentă de 6 tipuri, montate și înlocuite în funcție de necesități nu mai asigura deloc etanșeitatea și protecția necesară pentru șarpanta din lemn originală în cea mai mare parte, realizată în două perioade importante din istoria construcției. Țigla existentă trebuia extrasă, aleasă, curățată, tratată și depozitată pe categorii, funcție de tip, grosime, modalitate de prindere.



Tipuri de țiglă provenite din învelitoarea anterioară (©Credo Design 2020)


În prima fază demersul nostru a fost în acest sens. Situația calitativă a țiglelor se dovedea a fi cu mult sub așteptările noastre. Cea mai simplă curățare afecta calitatea precară a țiglelor, iar încercarea noastră de a le organiza pe tipuri pentru a studia modalitatea nouă de prindere și asigurare a lor, pentru noua acoperire se dovedea a fi o utopie. 
În acest context, a apărut această sponsorizare ce s-a anunțat la început a fi parțială, pentru asigurarea țiglei pe navă și a celor de coamă, rămânând ca la zona altarului să se folosească țigla bună recuperată. 
Treptat, am constatat că refolosirea țiglei pe zona de altar nu era suficientă și nu ar fi acoperit toată suprafața. În plus, diferențele majore de dimensiune, grosime și mai ales de sistem de prindere, ar fi creat o nesiguranță în exploatare precum și scenariul de a pune în pericol una din cele mai importante șarpante istorice din Transilvania, originală, respectiv zona de factură gotică, întrucât etanșeitatea și prinderea dorită nu se puteau asigura în niciun fel cu aceste țigle recuperate. 
Acest aspect a fost consultat și judecat împreună cu Comisia Națională a Monumentelor Istorice, unde am primit acceptul de a înlocui integral țigla cu cea antichizată realizată de firma sighișoreană.
Ca martor al vechii învelitori, pe fațada de nord, pe o extensie a Sacristiei s-a folosit țigla originală recuperată tip coadă de rândunică, aleasă în funcție de dimensiune, grosime, sistem de prindere și calitatea conservării. 
Zona aferentă lanternoului a fost realizată cu țigle glazurate, manufacturate noi, după culoarea și dimensiunea majorității celor existente, ce nu au mai putut fi folosite din pricina stării precare a lor – fisuri, crăpături, exfolieri ale glazurii. Desenul a fost preluat de la acoperișuri similare, inclusiv baza modelului conservat de la învelitoarea Turnului cu Ceas.   


Lucrări de hidroizolații, sistematizare verticală, amenajarea zonei de gardă cu preluarea apelor pluviale
Aceste lucrări aflate în prezent în ultima etapă de finalizare au în vedere protecția împotriva umidității, îndepărtarea și direcționarea apelor pluviale prin sistemul de jgheaburi și burlane refăcute. 
Intervenția realizată pentru lucrările punctuale de consolidare a zidăriei și hidroizolații s-au realizat cu cercetare și supraveghere arheologică, iar sistematizarea verticală a avut în vedere crearea unei pante naturale dinspre zidul Bisericii spre grădină, pe toate laturile acesteia, cu intervenții minimale vis a vis de pavimentul din piatră, accesele cu scări de piatră ce din punct de vedere juridic aparțin localității. Toate corpurile de iluminat montate perimetral bisericii într-o intervenție anterioară de către Primărie, au rămas pe poziție și au fost protejate.


CONCLUZIE 

Lucrarea a cărei proiectare a început în 2017 și a continuat inclusiv pe perioada execuției, condiționată în permanent de factorul financiar și urgențele în intervenție a reușit să pună în valoare exteriorul. 
Vorbim așadar de elementele decorative specifice restaurate și completate – ferestre, vitralii, piatră, tencuieli și strat pictural, conform standardelor actuale de intervenție în restaurare cu materiale compatibile cu materialele originale, conservare și restaurare șarpantă istorică gotică și barocă, înlocuire învelitoare, cu o mostră de țigle originale ce au putut fi atent alese, curățate și conservate, pe latura de nord precum și restaurarea cu punere în valoare a fragmentului de boltă descoperit în șantier, cu totul întâmplător, al claustrului fostei Mânăstiri Dominicane.
Evident, interiorul necesită lucrări de conservare și restaurare, dar am ales de comun acord cu Beneficiarul această etapizare care să asigure obiectivului o protecție corectă, coerentă, care să rezolve principalele aspecte ce amenințau climatul interior și ajutau la pierderea irecuperabilă a tuturor elementelor reprezentative ale clădirii, respectiv șarpanta, stratul pictural exterior, ancadramentele, vitraliile / geamul tras original, nemaivorbind de infiltrațiile majore din zidării.
Considerăm că întreaga colaborare, între Echipa de proiectare/restaurare – Executant, pe de o parte și Diriginte – Beneficiar, pe de alta, au reușit, cu toate sincopele apărute pe parcurs, inclusiv cele aduse de criza virusului SARS -CoV-2, să aducă o imagine de încredere și revigorare pentru acest minunat obiectiv al Sighișoarei medievale.


Vedere de ansamblu – fațada de Sud-Vest (©AAHA Foto&Film 2021)



COLECTIV PROIECTARE 
S.C. CREDO DESIGN S.R.L.  -  PROIECTANT  GENERAL

PROIECTANȚI:
arh. ing. Aurora TÂRŞOAGĂ, șef proiect complex, specialist M.C.
arh. Alexandru-Ioan SPATARIU, asistent lucrare
arh. Marko PUDAR
arh. stag. Alexandra FRÎNCU

prof. dr. ing. Bálint György SZABÓ, expert M.C. și expert M.L.P.A.T.
dr. ing. Imola KIRIZSÁN, șef proiect rezistență, expert M.C.
ing. Ildikó KIRIZSÁN, proiectant rezistență
ing. Martin SZÉKELY

ing. Constantin FLOREA, șef proiect instalații
ing. Adina JIPA

STUDII  ȘI  CERCETARE  DE  SPECIALITATE:
conf. dr. arh. Horia MOLDOVAN, arh. ing. Aurora TÂRŞOAGĂ - Studiu istoric - arhitectural
dr. ing. Mihai MAFTEIU, ing. Sanda BUGIU - studiu geotehnic și geoelectric
arheolog Daniela ISTRATE MARCU, expert atestat M.C.
restaurator Laurențiu DRAGOMIR, expert M.C. starea de conservare a componentelor din lemn
biolog dr. Livia BUCȘA expert M.C., arh. R. COROIU, arh. O. COROIU - Expertiză biologică șarpantă
restaurator Marian DĂBULEANU, specialist M.C. - conservarea și restaurarea elemente exterioare din piatră
restaurator Romeo GHEORGHIȚĂ, expert M.C. - restaurare pictură murală
restaurator Victor SĂRARU, specialist M.C. - conservare / restaurare vitralii

VERIFICATORI:
arh. Iosef KOVACS, verificator expert M.C.
dr. arh. Gabriel NEGOESCU, verificator expert arhitectură M.T.C.T.
ing. István BENKE, verificator expert M.C. și verificator M.L.P.A.T.
ing. Ana Maria BIRO, verificator specialist MC (Ie, It, Is) și verificator M.L.P.A.T. (It, Is)
ing. Cătălin STOICA, verificator M.L.P.A.T. (Ie)

DOCUMENTAȚIE  ECONOMICĂ:
ing. Liliana RUSU

DOCUMENTAR  FOTOGRAFIC
    Echipa CREDO DESIGN 
Camil IAMANDESCU  - AAHA Foto&Film

COLECTIV  EXECUTANT
S.C. WEIMAR S.R.L. - ANTREPRENOR  GENERAL

EXECUTANȚI
ing. Marian Mihai WEINER, șef de șantier – administrator WEIMAR S.R.L.
Viorel IVAN și Marian FILIP, șefi de echipă
ing. Ciprian RÂMNICEANU, RTE specialist atestat MCIN
ing. Ghiță VODĂ, execuție instalații electrice, detecție incendiu și paratrăsnet
meșter Jakabfi GÉZA, execuție șarpantă

restaurator Laurențiu BURLACU, restaurare componente artistice din piatră - specialist M.C.
restaurator Victor SĂRARU, restaurare componente artistice vitralii - specialist M.C.
restaurator Irina SAVA, restaurare pictură murală - specialist M.C.

DIRIGENȚIE DE LUCRĂRI
ing. Dănuț TRANDAFIR, Diriginte de Șantier – arhitectură și rezistență
arh. Sergiu LUCHIAN, Diriginte de Șantier – componente artistice
ing. Iulian Florin BERGHIAN, Diriginte de Șantier – instalații

___________
 


Herausgeber und verantwortlich für nicht namentlich gezeichnete Artikel:
Evangelische Kirchengemeinde A. B. Schäßburg

normale Ansicht

BENUTZUNGSBEDINGUNGEN

DATENSCHUTZ

IMPRESSUM